Un oraș în care plouă
E-un oraș pentru noi două
El ne-alină, înțelege
Și povestea ne-o culege.
Un oraș, în care plouă
E-un oraș pentru noi două,
Un oraș ce-mparte suflet
Și apusuri, și apusuri...
Un oraș în care plouă
E perfect să scapi de nouri
E frumos să te ascunzi
Inima să ți-o asculți
Un oraș în care plouă
Iar se face ora nouă
Și eu trec grăbit pe stradă
Nimeni frica să mi-o vadă.
Un oraș în care plouă
E-un oraș pentru noi două
Un oraș plin de minune
Vremea trece, vremea vine...
Iarăşi,e interesantă pespectiva de a anima şi revrăji oraşul.De obicei,spaţiul urban e,cum zicea Blaga,o negaţie a sacrului.
RăspundețiȘtergereMeditam cu Artur despre ploaie şi am ajuns la poezia lui D'Annunzio:Ploaia în păduricea de pini http://www.poezie.ro/index.php/poetry/13986765/Ploaia_%C3%AEn_p%C4%83duricea_de_pini