Am revenit pe blog şi de data aceasta vreau sa-mi ''dau'' datoria.....
Încă la prima mea postare am promis un articol,iar aşa cum nu e bine să intri în noul an cu datorii,dar noi deja suntem mi-am luat inima în dinţi şi....... iată ce-a ieşit.
Pînă acum v-am obişnuit ... scriu mereu despre oameni,fiindcă ei sunt cei ce ne fac mai buni,ambiţioşi şi frumoşi sau din contra şi de aceea am să vorbesc despre misteriosul meu coleg Dan T. Îmi permit să-i dezvălui identitatea din simplul motiv că şi-a dat acordul.
Deci, să trecem la persoana propriu-zisă. Am să încerc să vă comunic de ce anume el şi nu alt cineva...
E un băiat. Îi place istoria ( din cîte am înţeles eu), obişnuieşte să citească opere autobiografice (acum a zis că citeşte despre Jukov, dacă vă intrigă citiţi şi voi...), adoră sportul, deci are grijă de sănătate şi e într-o formă fizică bună şi plus la asta are un câine, asta dacă să mă refer la lucrurile exacte şi vizibile, iar dacă la propriile observaţii, atunci.... atunci anul acesta s-a maturizat destul de mult, a devenit mai sociabil, dar la fel de încăpăţânat :) ...
Astăzi, persoana în cauză mi-a replicat c-am transformat blogul într-un jurnal mai mult sau mai puţin intim şi avînd fericita ocazie şi posibilitate vreau să-i zic că sunt două lucruri diferite .
Blogul e doar o modalitate de-a împărtăşi gîndurile,iar jurnalul e un mijloc de-a structura gândurile, planurile şi chiar reuşitele mele, deci eu le văd total diferite, dacă tu le vezi altfel atunci începe să duci un jurnal sau blog şi vei înţelege şi singur.... (asta a fost aşa,o mică abatere de la temă).
... Dragă, Dan, îţi mulţumesc din suflet că m-ai provocat la acest subiect, dar şi mai fericită sunt că am făcut faţă,aşa că aştept să te ţii şi tu de cuvânt.
P.S. Să aveţi o viaţă veselă şi fericită!!!
